Decembrie

Luna în care fiecare se gândeşte să tragă o linie anului. Fiecare speră să contabilizeze mai multe succese decât eşecuri, mai multe răspunsuri decât întrebări.
La fel şi eu. Pe plan politic am să o fac aici. În 2010, în viziunea mea, au fost trei momente importante:
- Alegerile interne locale în care am fost ales vicepreşedinte
- Decizia partidului de a încerca o deblocare a situaţiei politice locale, în urma căreia Sorin Andrei a fost ales viceprimar
- Decizia internă de a pregăti campania electorală pentru 2012 sub coordonarea domnului Duţu.
Dacă aş privi toate acestea ca pe un scop, ar fi fost un an minunat. Din păcate le-am privit ca pe un mijloc
- De a întări organizaţia locală şi de a forma o echipă puternică şi unită prin impunerea unui nou tip de management şi a unei deschideri mult mai ample.
- De a încerca să construim ceva în oraş după ce doi ani au trecut plini de ceartă.
- De a scoate partidul din apatie prin fixarea unor obiective clare şi impunerea unei conduite tipice unui partid independent.
Privind retrospectiv, mă întreb unde s-a greşit? De ce nu s-a schimbat nimic? Ce aş mai putea face eu?
Iată, rămân în urma anului mai multe întrebări decât răspunsuri.
După fiecare din cele trei momente enumerate, am admirat entuziasmul colegilor mei, lasându-mă cuprins de acesta. După fiecare zvâcnire frenetică, venea ceva să ne tempereze elanul. Ba vara, ba Tusac, ba, acum, sărbătorile. Astfel fiecare val ne trezea şi ne lăsa sa vedem unde suntem în realitate.
Ca să trag până la urmă linia, am constatat că eu, personal, prin poziţia pe care mi-am asumat-o şi raportat la ce mi-am propus, marchez mai degrabă un eşec decât un succes.
Concluzia este că în 2010 am semănat seminţe foarte bune, dar nefiind buni agricultori, nu am ştiut să le îngrijim şi în 2012 s-ar putea să nu culegem nimic.
Cred totuşi, ca cei mai precauţi dintre noi îşi vor încasa poliţele de asigurare de la asiguratorii lor.