O scrisoare pierdută

Pentru că am fost cuminte, domnul primar mi-a trimis o scrisorică. Bănuiesc că a primit-o toată lumea. Cine nu a primit-o, nu a pierdut nimic.
Considerând că aşa este politicos, am decis să îi răspund:

Domnule primar,

În primul rând vreau să vă mulţumesc pentru că ţineţi cont de opiniile noastre, ale cetăţenilor. Mă refer la faptul că în sfârşit aţi dat jos banner-ul cu Geoană, de care v-am spus acum câteva luni, dar mai ales pentru că, de când v-a certat Cârlescu pentru că nu ştiaţi că Tutea a fost de fapt Ţuţea, aţi început să scrieţi cu diacritice.
Revenind la scrisoare, mă bucur că măcar în perioada sărbătorilor de iarnă, aveţi gânduri bune pentru noi. Ştiu că în restul timpului sunteţi ocupat să satisfaceţi interesele camarilei dumneavoastră şi nu vă mai rămâne timp de gânduri sau fapte bune.
Mai ştiu că v-aţi bucura dacă am ierta dar mă întreb dacă noi am fi fost cei care timp de un an v-am ţine în mizerie, v-am arăta permanent dispreţul nostru şi v-am batjocori, aţi mai avea puterea să ne iertaţi de Crăciun?
Vă reamintesc că necăjiţii dumneavoastră din scrisoare au apreciat mai puţin mâna întinsă şi mult mai mult banii din ea. Iar acei bani, sunt banii noştri, cu care ar fi trebuit să faceţi ceva pentru oraş, nu doar pentru masa dumneavoastră de votanţi.
Cu toate că sunteţi plătit să administraţi Mangalia, dumneavoastră declaraţi că luptaţi ca România să fie nu ştiu cum. Probabil de asta nu mai aveţi timp şi de oraş. Oricum, eu vreau să vă reamintesc că pentru binele României noi l-am desemnat şi îl plătim, printre alţii, pe naşul dumneavoastră, Iorguş. Citisem că de sărbători trebuie să ne facem mai mult timp pentru familie, dar nu credeam că dumneavoastră înţelegeţi prin asta să le preluaţi atribuţiile membrilor familiei dumneavoastră.
Sper ca în anul ce vine să înţelegeţi că vă puteţi satisface interesele şi fără a distruge oraşul. Vă doresc să regăsiţi onoarea şi respectul.

Sărbători fericite, domnule primar!

Decembrie

Luna în care fiecare se gândeşte să tragă o linie anului. Fiecare speră să contabilizeze mai multe succese decât eşecuri, mai multe răspunsuri decât întrebări.
La fel şi eu. Pe plan politic am să o fac aici. În 2010, în viziunea mea, au fost trei momente importante:
- Alegerile interne locale în care am fost ales vicepreşedinte
- Decizia partidului de a încerca o deblocare a situaţiei politice locale, în urma căreia Sorin Andrei a fost ales viceprimar
- Decizia internă de a pregăti campania electorală pentru 2012 sub coordonarea domnului Duţu.
Dacă aş privi toate acestea ca pe un scop, ar fi fost un an minunat. Din păcate le-am privit ca pe un mijloc
- De a întări organizaţia locală şi de a forma o echipă puternică şi unită prin impunerea unui nou tip de management şi a unei deschideri mult mai ample.
- De a încerca să construim ceva în oraş după ce doi ani au trecut plini de ceartă.
- De a scoate partidul din apatie prin fixarea unor obiective clare şi impunerea unei conduite tipice unui partid independent.
Privind retrospectiv, mă întreb unde s-a greşit? De ce nu s-a schimbat nimic? Ce aş mai putea face eu?
Iată, rămân în urma anului mai multe întrebări decât răspunsuri.
După fiecare din cele trei momente enumerate, am admirat entuziasmul colegilor mei, lasându-mă cuprins de acesta. După fiecare zvâcnire frenetică, venea ceva să ne tempereze elanul. Ba vara, ba Tusac, ba, acum, sărbătorile. Astfel fiecare val ne trezea şi ne lăsa sa vedem unde suntem în realitate.
Ca să trag până la urmă linia, am constatat că eu, personal, prin poziţia pe care mi-am asumat-o şi raportat la ce mi-am propus, marchez mai degrabă un eşec decât un succes.
Concluzia este că în 2010 am semănat seminţe foarte bune, dar nefiind buni agricultori, nu am ştiut să le îngrijim şi în 2012 s-ar putea să nu culegem nimic.
Cred totuşi, ca cei mai precauţi dintre noi îşi vor încasa poliţele de asigurare de la asiguratorii lor.

De ce mai stăm?

Este o întrebare legitimă pentru cei peste 2000 de alegători ai PNL Mangalia în 2008. La fel de legitimă este şi pentru viitorii electori PNL.
Am venit pentru că s-au făcut nişte promisiuni. În 2008. Am venit şi pentru a demonstra că noi suntem singura opţiune a Mangaliei în 2012. Stăm pentru că avem datoria de a încerca să le ducem la îndeplinire până când ştim că nu mai avem şanse. Iar din ce se vede, nu se ştie cât vom mai sta.
Ni se cere să mergem în corul celor care ţipă că Tusac nu e bun. Ce rezolvăm spunându-le oamenilor ca Pământul este rotund, că apa mării este sărată?! De ce acel cor trebuie să fie un madrigal, nu este deajuns Foleanu?
Faptul că deblocarea promisă, în măsura în care s-a putut realiza, cât şi multe alte aspecte pozitive realizate odată cu venirea noastră, nu sunt cunoscute, nu mai este vina lui Tusac. Este o vină pe care mi-o asum şi eu dar o suport din ce în ce mai greu.

Cartea şoaptelor

A fost numită cartea anului 2009. Aşa şi este prezentată în librăria Cărtureşti, de unde am căpătat-o sub forma unui semi-cadou.
Nicolae Manolescu a numit-o "o carte ieşită din comun, nici numai memorialistică, nici numai ficţiune, cu câte ceva din amândouă, şi deopotrivă, extraordinară prin modul în care ţese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale."
Sunt convins că unii ar fi tentaţi să o numească o carte-document. Eu, nefiind nici critic, nici un fin cunoscător al fenomenului literar, ci un simplu cititor răscolit de acest roman, o numesc o carte-eveniment.
"Cartea şoaptelor" a lui Varujan Vosganian, dincolo de denumirea asupra căreia cădem de acord, va rămâne o carte ce nu trebuie să lipsească, fie din bagajul celor însetaţi de cultură, fie din biblioteca celor mai snobi dintre noi. Spun asta deoarece aceasta este una din cărţile ce se va ridica mereu peste negura uitării.
Ce ştiu cu siguranţă este că astfel de cărţi ar trebui să devină obligatorii pentru că nu ne lasă să uităm. Ce poate fi mai rău decât uitarea care ne împinge să repetăm greşelile altora. Ce tristeţe ar trebui să cuprindă pe cineva când vede că unii tineri au uitat sau nu vor să ştie de Gulag sau de închisorile de reeducare de la Piteşti şi de peste tot ale comuniştilor şi spun acum că poate era mai bine atunci.
Ce durere ar trebui să cuprindă pe cineva contemporan holocaustului, când vede că se uită prea uşor iar disperarea şi sărăcia, şi atunci, ca şi acum, creează premizele totalitarismului.
De primul genocid al secolului XX, cel al otomanilor împotriva armenilor, despre care a ales Varujan să vorbească, cine a ştiut?
Acum nu mai suntem obligaţi să vorbim în şoaptă dar alegem să tăcem.

Porţi deschise

Treaba e că ne pricepem la toate: fotbal, politică, orice altceva. Suntem cei mai buni. Atât timp cât nu suntem implicaţi, cât nu suntem "pe teren". Ăia care "joacă" sunt cei mai proşti, cei mai slab pregătiţi. Nu contest, or fi. Dacă vorbim de guvernarea PD-Boc, e o certitudine.
PNL este un partid deschis şi este locul perfect în care fiecare îşi poate demonstra aptitudinile şi calităţile. Nu sunt ironic, sunt chiar foarte serios. Din discuţiile cu colegii liberali am observat o deschidere amplă către întreaga societate civilă care crede că are puterea de a face ceva. Ceva bun, se subînţelege.
Am văzut şi auzit motivaţii de toate felurile pentru a refuza implicarea politică. Toate acestea nu sunt decât nişte scuze puerile pentru a putea rămâne în fotoliu, a sparge seminţe şi a înjura "jucătorii". E uşor să demonstrezi că cineva a greşit pentru că toată lumea greşeşte, în special Tusac. Noi suntem sătui să tot arătăm greşelile altora. Vrem să facem lucrurile corect. Oricine crede că poate face mai mult decât să acuze şi să arate cu degetul este liber să o facă la PNL. Suntem un partid deschis.
Şi acest text putea fi scris mai bine şi sunt mulţi care ar fi putut să o facă. Dar au ales să nu se implice. E mai comod.
Hai să facem ceea ce trebuie măcar la noi acasă, în Mangalia!

Ziua independenţei

Mă încearcă un sentiment nedefinit, undeva între revoltă şi frustrare, de câte ori citesc în presă ieşirile consilierului PNL Viorel Oleniuc. Constat cu neplăcută surprindere că domnia sa se consideră parte dintr-o entitate complet diferită de PNL. O entitate radicală, extremistă, în componenţa căreia e normal să se regăsească doar consilierul Anghel, fiind de la PRM.
Nu zic că nu au dreptate în solicitarea lor, probabil au, cine ştie. Spun că a uitat prea uşor că nu este consilier independent. A uitat prea uşor de toţi oamenii care au crezut în Viorel Oleniuc şi au alergat în campania electorală din 2008 pentru el. Orbit de aversiunea faţă de Tusac, a uitat prea uşor de partid, de disciplină, de grup. A uitat chiar şi de susţinerea noastră totală pe care o avea în sancţionarea abaterilor disciplinare ce afectau imaginea de unitate a partidului. A uitat că PNL Mangalia este un grup unit. Aşa a fost şi sper că aşa va rămâne.
Sunt fericit că l-am putut avea pe Viorel Oleniuc model în viata. Ma felicit însă pentru că nu mi l-am ales şi model politic. Eu cred cu tărie în ideea de echipă. Mai cred, cu aceeaşi tărie, că partidul este majoritatea grupului ce îl formează şi nu stă într-un singur om, indiferent de valoarea acestuia. Când e vorba de grupul pe care îl reprezinţi sau de o posibilitate, oricât de mică, de a realiza ce ai promis în campanie, orgoliile nu-şi au rostul.

2012 pentru 2012

Pentru că şi noi ne-am săturat de o clasă politică incompetentă, Tineretul Naţional Liberal a hotărât că e timpul pentru următorul pas. A venit timpul să schimbăm la nivel naţional felul în care se face politică. Proiectul 2012 tineri pentru 2012 este menit să ne pregătească pe noi, tinerii liberali, pentru a deveni o clasă politică ce poate gestiona cu succes problemele comunităţilor locale. Pregătirea se va face la cel mai ridicat nivel astfel încât fiecare din cei care vor susţine un tânăr liberal să se poată felicita pentru opţiunea sa.
Cred că toţi ne-am săturat de politicieni gen Maftei care se bat şi se înjură în mijlocul oraşului. Nici EBA sau Becali nu sunt chiar un model politic. Am vazut ce pot cei de până acum.
Din Mangalia, alături de mine, mai sunt înscrişi 5 tineri: Ilie Marius, Alpetri Ionut, Cucu Eliza, Pamacai Alexandru, Teodorescu Radu. Puteţi pune umărul la formarea noii clase politice susţinându-ne aici.
P.S. Îmi cer scuze pentru procedura anevoioasă de susţinere a candidaţilor dar pentru că lucrurile sunt foarte serioase şi procedura devine anevoioasă.

Cine conduce pe cine

Mă uit cu neplăcută surprindere peste rezoluţia adoptată de Liga aleşilor locali PNL de la Braşov. Sper din tot sufletul că nu aceasta este poziţia oficială a PNL, deşi aleşii aceia locali au vorbit în numele partidului. Parcă citesc un discurs populist marca Băsescu sau PD-L.
Le înţeleg rezoluţia, oamenii se zbat să îţi conserve puterea în teritoriu şi să o dobândească la nivel central, în cadrul partidului. Fiecare se vede un mic baron ca în PSD.
Ce nu mi se pare nici liberal şi nici măcar foarte democratic?
În primul rând alegerea parlamentarilor prin vot uninominal majoritar în două tururi. Nu este foarte democratic. Simplificând la absurd totul, luăm în considerare existenţa a doar două mari partide. Unul populist şi unul de dreapta. Ăla populist, pe minciună, demagogie, hoţie şi pe pungi cu alimente va obţine pe fiecare colegiu fix 51%. În Parlament, pe acest model de vot, vor fi 100% din partidul populist. Deci 49% din voinţa oamenilor nu va fi reprezentată nicăieri, de nimeni. Seamănă a dictatură, nu?
În plus, respectivii, fiind aleşi uninominal, nu vor mai reprezenta doctrina niciunui partid, ci voinţa primarului oraşului celui mai mare pe colegiul respectiv, cel care aduce cele mai multe voturi. Iar asta seamană puţin cu ce fac baronii locali, nu? Ce atâta doctrină...putere să fie.
Nu cred că îşi doreşte nimeni 300 de independenţi în Parlament pentru că altceva îi va uni decât doctrina unui partid sau interesul alegătorilor.
Mai rămânea ca aleşii aceştia locali să ceară eliminarea oricărei forme de sancţionare a migraţiei politice.
Mai corect, din acest punct de vedere, mi se pare modelul electoral german unde jumatate din parlamentari sunt aleşi pe vot uninominal, jumătate pe liste. Şi, de ce nu, scăderea pragului electoral pentru o reprezentativitate cât mai mare.
Personal, nu sunt de acord nici cu reducerea numărului de parlamentari. Sunt de acord şi chiar cred cu tărie că trebuie fie eliminate facilităţile pe care le au, gen maşină de serviciu, cazare, benzină, fie eliminate salariile. Adică ori angajaţi ai statului, ori reprezentanţi ai poporului.
Şi în ideea asta plec de la reperele istorice. De ce mai mulţi parlamentari şi nu mai puţini? Pentru o cât mai mare şi mai bună reprezentativitate. Să nu îşi imagineze cineva că 300 nu pot cheltui la fel de mult cât se cheltuie acum.
În rest, numai de bine.

Divizionul 50 Corvete

Azi a avut loc o manifestare prilejuita de cei 55 de ani de la înfiinţarea Divizionului 50 Corvete. Unul dintre invitaţi a fost şi preşedintele PNL, viceprimarul Sorin Andrei care a ţinut o scurtă alocuţiune pe care încerc să o redau cât mai exact:

Domnule comandant, dragi prieteni

Am păşit în incinta Garnizoanei Mangalia cu emoţia pe care o încearcă un elev ce revine în băncile şcolii la întâlnirea de 10 ani de la terminarea liceului. Aceleaşi emoţii pe care le trăim revenind, după mult timp, în casa părintească, în locul în care am făcut primii paşi.
Şi cum altfel să mă simt când revin în locul ce a dat direcţia formării mele ca om?
Dar dincolo de emoţie este sentimentul de mândrie. Da! Sunt mândru că am făcut parte din Marina Militară!
Aici am cunoscut nişte oameni extraordinari, atât în cadrul Divizionului 50 Corvete, unde mi-am făcut stagiul, cât şi la toate celelalte unităţi de marină în care am activat. Însă, mai presus de toate, îmi amintesc de Divizionul 50 Corvete ca de locul în care am cunoscut şi mi-am însuşit onoarea şi respectul. Pentru asta, domnule comandor, vreau să vă mulţumesc!
Pe 10 noiembrie Divizionul 50 Corvete va împlini 55 de ani, o vârstă frumoasă, a maturităţii şi care confirmă importanţa acestui Divizion. Nu putem vorbi despre istoria acestuia decât în superlative iar faptul că toţi amiralii au trecut, de-a lungul timpului, prin această unitate atestă acest lucru.
Corvetele TETAL de concepţie românească, de aproape 30 de ani în slujba ţării, demonstrează faptul că Marina Militară poate fi independentă din punct de vedere militar. Lungul şir de misiuni internaţionale face din Divizionul 50 Corvete un partener serios, nelipsit din calculul aliaţilor Nord-Atlantici.
Dincolo de toate aceste aspecte, vreau să spun câteva cuvinte despre importanţa pe care o are Divizionul 50 Corvete pentru noi, comunitatea locală din Mangalia. Fără teama de a greşi, pot spune că importanţa acestui obiectiv militar pentru securitatea naţională pune, practic, Mangalia pe hartă. De ce spun asta? Deoarece ştim foarte bine că Marina Militară a pus umărul la formarea Mangaliei contemporane. Toate unităţile militare înfiinţate aici au dat viaţă oraşului şi au pus bazele dezvoltării sale. Fiecare cadru militar detaşat la Mangalia, a pus câte o cărămida la temelia municipiului, aşa cum îl ştim astăzi.
Din păcate, Marina militară a fost nevoită să înfrunte vicisitudinile vremurilor astfel că multe unităţi militare au dispărut din Mangalia. Fiecare dizlocare sau desfiinţare a unei unităţi militare era primită cu tristeţe şi revoltă, ca un atac la istoria noastră recentă. Din fericire, Divizionul 50 Corvete a rămas aici, pentru a ne oferi speranţa că într-un viitor nu foarte îndepărtat, Marina Militara va renaşte şi va veni acasă, în Mangalia.
Desigur, dincolo de speranţă este certitudinea. Certitudinea că şi acum, mulţumită efortului depus de domnul comandor Condur şi profesioniştii pe care îi are alături, Mangalia rămâne un obiectiv strategic de apărare a graniţelor ţării. Acest lucru nu oferă numai siguranţa de care toţi avem nevoie, dar şi convingerea că atât timp cât la Mangalia va fi un important obiectiv militar, planurile şi strategiile de dezvoltare naţională nu ne vor ocoli.
Cu acest prilej, doresc să transmit cele mai sincere urări de bine şi mulţumiri domnului comandor Ion Condur şi întregului divizion 50 Corvete.
Bun cart înainte! La mulţi ani!

Tusac. Populist sau popular?!

A venit momentul să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului. Tusac este bun, nu încasator ca Boc, ci jucător. Ca Băsescu.
Uneori foloseşte ironii grosolane şi golăneşti ca în dialogul cu Foleanu în care cel din urmă încearcă să contreze o ironie a primarului cu "Adică eu sunt tâmpit..." iar Tusac îl întrerupe cu un "Ştim asta".
Alteori bagatelizează interpelările consilierilor ca acestea să pară neserioase. De exemplu, acelaşi Foleanu, îl întreba de ce se alocă bani poliţiei comunitare. Tusac răspunde sec "Să le luăm pistoale".
I se întâmplă uneori să dea peste cineva care are "responsabilitatea unui interlocutor", cum ar zice Dan Puric. Atunci apelează la diversiuni ca în cazul lui Oleniuc. De câte ori întreabă Oleniuc ceva serios, Tusac o dă în curtea spitalului. Toată lumea ştie că Oleniuc n-are nicio treabă cu acea curte dar totuşi primarul insistă să îi lege curtea aia a spitalului de gât. Lumea îl ascultă, poate unii chiar îl cred şi între două ceaiuri la pavilioanele de pensionari duc vorba mai departe. Hitler spunea că masele mai degrabă vor crede o minciună mare decât una mică. Tusac testează asta.
Folosind aceste tehnici, reuşeşte să îşi domine adversarii în duelurile verbale, devenind astfel popular. Dar tot aceste tehnici încing atmosfera, adversarii devin încrâncenaţi, iar când miza este de o importanţă maximă pentru locuitori, acelaşi Tusac vine şi ia laurii mizând pe cartea populismului.
Azi se discuta de gigacalorie. Rapoarte, sume, întrebări, acuzaţii. Foleanu şi Oleniuc joacă un volei timorat cu mingea populismului spunând că nu vor vota mărirea preţului sau ce ziceau acolo. Viceprimarul Andrei, vocea raţională a consiliului, dă explicaţii, încearcă să clarifice lucrurile. Tusac tace. Voleiul continuă dar ridicând mingea tot mai sus, la fileul primarului. Andrei mai departe raţional, cu explicaţii logice. Tusac se concentrează, simte mulţimea.Jocul populist ucide raţiunea. Andrei propune un amendament bazat pe cifre, pe grafice. Tusac se ridică maiestuos şi loveşte mingea ridicată la fileu propunând să rămână acelaşi preţ dar să ia centralele termice primăria. Mulţimea aclamă. Hugho Chavez moare de invidie. Oleniuc cu Foleanu sunt vazuţi ca duşmanii poporului deşi doreau acelaşi lucru.
Primarul e supereroul zilei. Spectatorii pleacă fericiţi cu un aer victorios.
Dar azi nu a câştigat Mangalia. A câştigat Tusac.
Bravo lui!

Profesorul trăsnit

Ameţit de plimbările de la un partid la altul, Lucian Faliboga se trezeşte dând declaraţii presei.
Nu despre PSD, partid al cărui membru este, ci despre PNL, partid al cărui membru a fost.
Şi vorbeşte despre Oleniuc, despre curtea spitalului, despre nimic care să aibă legătură cu subiectele zilei. Ba mai mult, traseistul se trezeşte dându-i sfaturi lui Oleniuc, de parcă ar fi în măsură să facă aşa ceva. Poate el crede că este la nivelul doctorului Oleniuc. Probabil faptul că Oleniuc este atât de sus faţă de Faliboga, îl face pe acesta din urmă să îl vadă mai mic.
Oricum, Faliboga ar trebui să îşi ţină sfaturile pentru el pentru că s-a văzut ce bun sfătuitor este în relaţia cu Tusac, al cărui consilier personal este.
Mă întrebam cum de l-a primit Tusac pe acest fiu rătăcitor în partid. Probabil că acesta i-a demonstrat că s-a reeducat şi lepădat de Iorguş pe principiul experimentului Piteşti. Dar doar la capitolul de mâncat rahat. Din proprie iniţiativă.

P.S. Aluzia la experiementul Piteşti nu este o bagatelizare a încercărilor cumplite prin care au trecut cei trimişi acolo, ci o aluzie la dezumanizarea benevolă la care recurg unii pentru a fi în graţiile celor aflaţi la putere.

Între Duţu şi plafonare

Am citit cu stupefacţie declaraţiile făcute de Viorel Oleniuc referitor la Stelian Duţu. Nu înţelegeam, un om de valoarea domnului Oleniuc, un profesionist desăvârşit şi un gentelman prin definiţie, să atace în acest mod un coleg de partid. Stelian Duţu pe de altă parte este un animal politic, un model politic al societăţii actuale ce a avut ghinionul de a fi devorat de ciuma ce finalmente s-a aciuat în Palatul Cotroceni.
Undeva şi eu, un spectator ce a acuzat mereu lipsa de organizare. Am vrut mereu mai multă activitate nu doar pentru că probabilele aranjamente din culise nu mă priveau, ci mai ales pentru că nu ofereau perspectivă partidului.
A venit Duţu, spirit organizatoric dovedit, gata să ne pună la treabă. Într-adevăr nu a venit cu ceva nou, ci cu ceva eficient, ceva ce am solicitat chiar şi eu, de mai multe ori. În plus, el a venit cu autoritate şi experienţă. Mi-am zis că e momentul nostru, al liberalilor. Ştiam că vor fi şi membri nemulţumiţi că cineva încearcă să îi scoată din hibernare.
Totuşi de ce atacuri? Duţu zice că nu vrea să candideze. Păcat. Dar ce îl motivează atunci? Răzbunarea? E colegiul în care a pierdut în faţa lui Iorguş. Pe de altă parte e şi principalul impediment al vreunei eventuale veniri a lui Iorguş în PNL, aşa cum am citit tot de prin presă. Pe trendul PD-L-ului, fără a fi preşedinte de organizaţie judeţeană, colegiul 5 e ca şi sacrificat în favoarea altora, mai mari.
În plus i se reproşează lui Duţu că nu a venit cu nimeni, cum face Iorguş când vine din partid în partid. Deci faptul că Duţu a crezut în echipa PNL Mangalia e ceva rău. Ştiu, nu a zis Oleniuc asta, a zis-o "un liberal". Florin Maftei probabil.
Oricum fără a mă crede vreun martir, prefer de o mie de ori să fiu cadavrul pe care calcă Duţu pentru a creşte partidul decât să fiu ceva într-un partid care nu contează în Mangalia.

Ramona Mănescu

Europarlamentarul liberal a reuşit performanţa de a propune un proiect ce a fost votat în unanimitate în comisia de dezvoltare regională din care face parte. Unanimitatea în comisie este o premieră. Dincolo de premieră, rămâne importanţa proiectului ce va face ca fondurile europene să fie accesate mult mai uşor.

Did it

S-a terminat şi curăţenia generală. Din această acţiune am înţeles că responsabilitatea civică, în Mangalia, se apropie de zero. Participanţi puţini, gunoi mult.
Zona în care am fost eu, a fost la ieşire din Limanu unde era o groapă ilegală de gunoi. Utilajele primăriei Limanu, care lucrau deja de două zile, au primit ajutorul celor de la Daewoo. Puţinii voluntari de la Rotary, Protguard si Daewoo au dat şi ei o mână de ajutor.
În lipsa responsabilităţii oamenilor şi a unor sancţiuni, mă aştept ca groapa ilegală de gunoi, să se refacă.

P.S. Aceasta lipsă de implicare civică, în toate domeniile, oferă şansa unor oameni de proastă calitate de a ajunge la putere. După care stăm, îi hulim şi demonstrăm ce slabi sunt ei ca lideri, dar tot fără a ne implica. O facem din cea mai comodă poziţie: din fotolii.

Milogul la portile vestului

Imagini care spun totul. Mai mult chiar.

Let's doi it, Romania

Această postare este o invitaţie la implicare. Este timpul să ne ridicăm din spatele tastaturilor şi să arătăm că ne pasă de oraşul nostru.
Sâmbătă, 25 septembrie 2010, ieşim să facem curăţenie în Mangalia!
Este vorba de programul Let's do it, Romania! ale cărui detalii le găsiţi aici . Menţionez că aceasta nu este o acţiune politică, ci una pur civică. Pentru a nu fi acuzat că aş încerca să o politizez în vreun fel, mă voi înscrie ca voluntar în această acţiune prin intermediul locului meu de muncă.
Sper să ne vedem cât mai mulţi pe 25 septembrie!

Politica liberală

Mă simt uşor penibil să răspund printr-o postare unui comment dar am sa o fac.
Înainte de toate vreau să fie foarte clar că într-o discuţie de partizanat politic nu am să mă "bat" şi nici să mă bag în discuţii istorice deoarece, cu tot respectul, PD nu are istorie şi aia puţină pe care o are porneşte de undeva din stânga comunistă şi nu reuşeşte să ajungă în dreapta pe care o invocă.
Soluţiile de ieşire din criză nu vin de la mine ci de la specialişti. Aceşti oameni competenţi au conceput programul liberal pentru România: Pentru o nouă economie. Acesta este programul şi soluţia liberală de ieşire din criză şi o puteţi consulta aici. Puteţi să propuneţi chiar şi îmbunătăţiri.
Când un sistem economic, indiferent că este o companie sau o ţară dă semne de boală, un administrator normal la cap, umblă la management. Cauţi manageri plini de iniţiativă, de creativitate şi alte calităţi care susţineţi că lipsesc în momentul actual.
Ce aş fi făcut eu în situaţiile ipotetice? În mod cert aş fi aplicat programul partidului pe care l-am recomandat mai devreme. Desigur, în funcţie de conjunctură criza este când mondială, când provocată de liberali.

Între Mangalia reală şi vuvuzele

Consult cu regularitate blogul domnului Vişa. Uneori mă opresc asupra comentariilor. De ceva vreme liberalii au intrat în atenţia comentatorilor. Suntem făcuţi în toate felurile şi nici măcar nu am apucat să confirmăm sau să infirmăm apelativele date cu generozitate de comentatorii "obiectivi".
În timpul ăsta Mangalia reală, cea a cetăţenilor invocaţi de politicienii locali, a terminat cursa înscrierilor pentru debranşarea de la reţeaua centralizată de termoficare. Adică fiecare o să se încălzească cum ştie. Nu cunosc o situaţie exactă a solicitărilor de debranşare dar cu siguranţă sunt multe. Comentatorii tac pentru că Boc nu e străin de situaţie.
Între timp Băsescu aruncă subtil pe piaţă vestea că vom mai împrumuta bani de la FMI. Dacă în locul lui Băsescu era Tusac şi propunea un împrumut în contul Mangaliei ştiu ce comentarii ar fi fost pe blogul domnului Vişa. Şi ar fi fost pe bună dreptate. Nici eu şi cred că nimeni nu-şi doreşte un împrumut local care să îngenuncheze oraşul. Dar se pare că se doresc împrumuturi care îngenunchează ţara. Pentru că le negociază Băsescu, nu Tusac.
Între timp comentatorii au găsit şi pentru asta vinovaţii. Bineînţeles tot liberalii. Nu Oleniuc sau Sorin Andrei, ci alţii, aia de acum câţiva ani, Tăriceanu. Sau poate Brătianu. Că doar amândoi au condus România în cele mai bune perioade economice ale sale, amândoi erau liberali şi prim-miniştrii. Coincidenţă? Poate, dar nu cred.
Oricum, dacă se va permite accesul pe stadioanele patriei cu vuvuzele, recomand cu căldură vuvuzelele portocalii. Fac mai mult zgomot. Pentru nimic.

Scoala de vară

La şcoala de vară a TNL, am avut plăcerea să mă bucur, ca de fiecare dată, de talentul oratoric deosebit al senatorului Varujan Vosganian. Fără a avea elocința dumnealui, vreau să vă împărtăşesc câteva din ideile sale. În special cele în care mă regăsesc.
Referindu-se la politica românească, în general, Vosganian remarca faptul că în România ultimilor 20 de ani ideologia dominantă a fost populismul. Lipsa unor proiecte pe termen lung este dovada certă a acestui lucru. Măreţia unui om politic constă în a putea proiecta orizonturile pe termen lung şi a fi capabil să sacrifice interesele sale pe termen scurt.
Senatorul chiar remarca faptul că PNL a venit în 2007 cu un program ce fixa ca orizont anul 2020 în antiteză evidentă cu programul PDL-ului care în 2009 îşi fixase ca orizont anul 2010 (pentru a ieşi din criză)iar acum, în 2010 orizontul este sfârşitul lunii (pentru a putea plăti salariile şi pensiile).
Evident, discursul dumnealui a fost presărat cu exemple concrete.
Făcând un portret al omului politic populist se poate remarca faptul că acesta îşi dobândeşte carisma coborând la nivelul cel mai de jos al maselor de votanţi când de fapt menirea unui om politic este aceea de a fi o călăuză. Un lider trebuie să-şi ridice adepţii, nu să coboare el însuţi le cel mai jos nivel de dragul voturilor.
Invocând istoria, domnul Vosganian a evidenţiat sălbăticia politicii româneşti, unde încă din perioada interbelică, liderii naţionali au sfârsit destul de prost, fie împuşcati pe peronul gării din Sinaia sau pe la Târgovişte, fie prin temniţele comuniste. Acestă meteahnă naţională se manifestă şi azi la noi, din păcate, deoarece arta negocierii lipsește cu desăvârșire: câștigătorul vrea să ia tot şi să-şi distrugă adversarul.
Doctrinar a menţionat că nu trebuie să ne fie frică să spunem că îi susţinem pe cei puternici pentru a-i putea ajuta pe cei slabi. Nu suntem ca FSN-PDSR-PSD-PDL să întreținem sărăcia pentru a profita de electoratul sărac manipulându-l la urne.

P.S. Se spune că micuţul Boc a bătut din picioare prin partid cerând să fie "Ori prim-ministru, ori nimic". Referitor la acest subiect, Varujan, de la tribuna senatului, a declarat că domnul Boc le-a reuşit pe amândouă.

Andrei Sorin. Viceprimar Andrei Sorin

Până vom pune la punct sistemul de comunicare între viceprimarul Andrei Sorin şi cetăţeni, doresc să vă informez că problemele, sugestiile, opiniile, părerile, recomandările dumneavoastră pot fi exprimate fie pe acest blog, fie pe adresa mea de email: lucian.nichita@gmail.com.
Vă promit şi vă asigur că orice mesaj pertinent va ajunge la viceprimarul Sorin Andrei şi că voi răspunde, ca şi până acum, mailurilor dumnevoastră numai după o discuţie prealabilă atât cu viceprimarul, cât şi cu consilierii PNL, pentru ca răspunsurile să fie legitime.

De ce?

Am participat ca spectator la ședința de Consiliu Local de azi. Da, cea în care a fost desemnat Andrei Sorin , președintele PNL Mangalia, viceprimar. Cu chef de circ, Foleanu a oscilat între a se crede când avocat, când juristul primăriei. Treaba lui, ideea era alta:la proiectul de invalidare a consilierului Vasile Iorga, fost membru PNL,șleahta lui Foleanu a votat împotrivă. Am rămas surprins deoarece Vasile Iorga, arătând că este un om de onoare, nici măcar nu se mai prezenta la ședințele de Consiliu Local. Practic, Foleanu cu gașca sa, au încercat să blocheze un drept al Partidului Național Liberal pur și simplu că așa vroiau ei. Probabil că au încercat să șteargă scuipatul de pe obrajii deputatului Iorguş de la validarea sa în Consiliul Județean. Diferența e că lui Constantinescu i-a ieșit. Bine, le-a ieșit și celor de aici doar că au ratat obrajii pe care să-l pupe pentru a-i șterge rușinea.

Dabija

Zilele acestea a născut o vie discuţie pe blogul domnului Vişa faptul că liberalii, adică noi, am pregăti o alianţă cu PSD, adică Tusac. Asta deşi preşedintele nostru, Sorin Andrei, a declarat foarte clar că excludem din start o alianţă dar luăm în calcul ideea unei înţelegeri punctuale cu scopul de a debloca un oraş. O să revin pe subiect când se mai sting pasiunile şi se va putea discuta raţional.

Să schimbăm puţin agenda publică pe un subiect despre care am mai scris dar asupra căruia revin spicuind din Săptămâna Financiară de luni, 2 august 2010:

„Retragerea subvenţiilor la apă caldă şi căldură va duce la o dublare sau chiar triplare a facturilor la întreţinere. Românii racordaţi la sistemul centralizat de încălzire vor trebui să suporte costuri cuprinse între 789 lei (în Mangalia) şi 363 lei (în Constanţa). Calculele Sfin Au avut la bază un consum estimativ de 1,8 gcal, într-un apartament de două camere ocupat de o familie formată din trei persoane...... Cea mai dramatică majorare de tarif va avea loc la Mangalia” Menţionez, din aceeaşi sursă, că numărul persoanelor din Mangalia ce beneficiază de acest sistem de încălzire este de 21 819.

Situaţia este şi mai dramatică dacă ţinem cont de datoriile către furnizorul de agent termic. Între bâlbele administraţiei locale şi complicitatea deputatului colegiului nostru la această crimă socială se află 21 819 persoane.

Dar cui îi pasă? acele persoane sunt doar statistică, principala grijă a acoliţilor deputatului PDL-ist e că noi, liberalii, „ne aliem” cu Tusac şi riscăm să deblocăm oraşul, fapt ce ar duce la o scădere în sondaje a acestuia.

Cei care sug sângele neamului

Un partid ce se visează de dreapta, ia o măsură de stânga pe care o trece în noul cod fiscal dupa cum puteţi vedea aici.

Mânaţi de vervă proletară, mulţi vor spune „Foarte bine, să-i impoziteze pe cei bogaţi, că au de unde”. Ca un sceptic şi pe deasupra liberal ce sunt, am zis să văd şi eu cine sunt acei bogaţi care sug sângele acestui popor. Printre lăutarii minune ce nu plătesc nimic la stat din venituri şi traficanţii de carne vie ce trăiesc din ajutoarele sociale şi prosperă pentru că unora legalizarea prostituţiei li se pare un subiect tabu, am avut satisfacţia să descopăr adevăratele căpuşe ce se hrănesc din sudoarea acestui neam. Vă prezint, şi doresc să supun oprobriului public această specie infamă de posesori de maşini puternice de cateva sute de Euro pentru care dublarea impozitului a fost special gândită. Eu vă voi prezenta doar două exemple dar vă asigur că sunt mii de astfel de personaje care au ales să ne sfideze cu megamotoarele lor.

Şi pentru a vă putea controla furia provocată de impertinenţa exemplificată anterior, vă prezint şi câteva modele de maşini ce sunt adevaratele „maşini ale poporului” şi sunt impozitate ca atare. Am prezentat două modele de Audi pentru că ele au fost exemplul dat de premierul Boc. Oricum, concluzia este că bogăţia nu se măsoară în centimetri cubi.

P.S: Mă simt obligat să clarific faptul că eu sunt împotriva oricărui fel de impozitare diferenţiată şi apreciez în egală măsură un profit legal obţinut indiferent că e de 10 lei sau de un miliard.

Atitudine de vicepreşedinte

"Vicepreședintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat joi, la Băile Tușnad, în Harghita, că, dacă este nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă pentru obținerea autonomiei teritoriale a regiunii Covasna-Harghita-Mureș locuită majoritar de etnici maghiari." (Adevărul)
Am mai avut o postare pe acest subiect, pe acest Tokes de fapt, şi sunt convins că nu se va opri aici. Din păcate acest Tokes nu mai e simplu cetățean acuzat de tot felul de mizerii chiar de propria sa soție, acest Tokes este vicepreședinte al Parlamentului European. Să fie oare asta poziţia parlamentului european?
Oare cât va continua PD-L și președintele Băsescu să ne vândă, susținându-l pe stimabilul extremist Tokes.
Din păcate s-au dus vremurile când I.C. Brătianu lansa campania "prin noi înșine" ce a dus la modernizarea României, acum partidul de la putere ne vinde bucată cu bucată, mai nou hectar cu hectar. Spun asta cu regret, fără a fi un naționalist pătimaș.
Fac această postare cât mai scurtă deoarece sunt convins că subiectul este departe de a fi încheiat, şi, din păcate, va lua amploare.

Marius. Ilie Marius

Azi, în şedinţa de Consiliu Local, PNL Mangalia a venit cu propuneri pentru numirea unor persoane în Consiliul de Administraţie al Sanatoriului Balnear. Membru în cadrul acestuia a fost propus consilierul local PNL, Sorin Cucoranu, care sunt convins că nu are nevoie de foarte multă prezentare, iar membru supleant Ilie Marius.
Pentru cei interesaţi, Ilie Marius este preşedintele organizaţiei tineretului liberal din Mangalia. Are 27 de ani, este inginer, a absolvit cursurile Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi. Această propunere confirmă faptul că Sorin Andrei îşi menţine promisiunea făcută în cadrul Adunării Generale a partidului, când a declarat că va încerca să ofere răsplata muncii fiecăruia pe măsura efortului depus, nu mai mult şi nu mai puţin. Că veni vorba de muncă, pot spune că Marius a fost cel care a dat impulsul necesar formării unei organizaţii de tineret puternice. A arătat că poate fi un bun organizator, a demonstrat că poate ţine o echipă unită, aşadar această propunere e o consecinţă normală a activităţii sale.
Pentru nelipsiţii contestatari pot spune că PNL Mangalia este larg deschis pentru toţi cei care vor să intre (cu unele excepţii, gen Maftei). Dacă cineva consideră că este mai bun, mai potrivit, mai frumos, cu mai multe calităţi, îl aşteptăm mai degrabă să se implice şi să demonstreze decât să comenteze. Valoarea se demonstrează prin muncă nu prin aruncat cu noroi.


P.S. Îmi cer scuze pentru postările rare din această perioadă. M-am implicat într-un proiect nou pentru mine şi cum stau foarte prost cu gestionarea timpului, îmi ia ceva să mă acomodez. Sunt pe drumul cel bun, oricum.

Tradare!

Nu sunt un naţionalist radical, mai degrabă aş fi adeptul unei globalizări dar nu în sensul social al acesteia, ci în sensul egalităţii de şanse a individului. Trăiesc în România, un stat de drept, indivizibil după cum spune Constituţia, ghidat de nişte legi care au un fundament bun. Îmi respect ţara dar mai ales legile acesteia. Azi a fost ales Lazlo Tokes vicepreşedinte al Parlamentului European. Bravo lui!
Problema este că acest Tokes a trimis o scrisoare prin care acuza România de toate rahaturile posibile şi imposibile. Nici asta nu ar fi o problemă dacă tot acest Tokes nu ar fi fost susţinut în PE de PDL. Acelaşi partid care a susţinut ca maghiarii să înveţe majoritatea materiilor în limba maternă. Nu am nimic cu ei, să înveţe ce vor, în ce limbă vor dar nu este normal ca unui adolescent de liceu să i se accepte faptul că nu ştie limba română din cauza unei legi.
Eu am înţeles că europarlamentarii devin reprezentanţii Europei, nu ai unei ţări, dar atât timp cât pe cărţile lor de identitate scrie România, au obligaţia să respecte legile acestei ţări. Atât timp cât se bucură că România câştigă ceva, pe undeva, sau se întristează că românii sunt văzuţi ca hoţi, violatori şi tâlhari, atunci au obligaţia de a pune interesele naţionale înaintea jocurilor de culise.
Nu înţeleg ce se urmăreşte prin aceste mutări ciudate ale pdl-iştilor. Oare e mai importantă o majoritate parlamentară decât interesul naţional? O fi doar atât sau legile siguranţei naţionale cât şi Constituţia sunt călcate în picioare de democrat-liberali cu un alt scop?

Postare de caniculă

Guvernul Boc, acelaşi extraordinar Boc, cel mai bun guvern, aproape la fel de bun ca Pol Pot, a decis retragerea totală a subvenţiilor la căldură pentru populaţie. Admirabil. Şi eu sunt împotriva subvenţiilor şi a pomenilor dar imediat ce sunt create condiţiile anulării acestora. Dar nu, Boc vede lucrurile mult mai normal, taie salariile, pensiile, sperie investitorii prin instabilitate şi, surpriză, scoate subvenţia la căldură. Asta înseamnă că un apartament de două camere, în Mangalia, va plăti peste 700 de lei. Bravo Boc!
Problema Mangaliei este cu atât mai gravă cu cât avem datorii foarte mari faţă de furnizorul de agent termic, datorii asupra cărora Sorin Andrei a atras atenţia în repetate rânduri, chiar şi în una din şedinţele de Consiliu Local. Din moment ce subiectul n-o interesa pe doamna Udrea bineînţeles că nici primarul nu a fost foarte mişcat de acesta.
Nu comentez mai mult dar o creştere de 268% a agentului termic ar trebui să devină principala prioritate a administraţiei oraşului cu atât mai mult cu cât bugetul local, extrem de prost conceput şi votat în cârdăşie cu PDL, va fi epuizat cât de curând.

Scrisoare deschisă

Tusac nu înţelege. Iar.

Obişnuit cu administrarea propriilor S.R.L.-uri, primarul Tusac nu înţelege rostul Consiliului Local, al consilierilor şi mai nou nu înţelege de ce ar trebui consultaţi cetăţenii în dezbaterile publice. Consideră că este de ajuns să vrea El cu Udrea iar ceilalţi trebuie să ne supunem umili.
"Consilierii PDL şi PNL au cerut ca reabilitarea acestuia (a parcului Diana) să fie dezbătută public. Am ajuns să dezbatem public până şi modernizarea unui parc, de parcă cetăţenii trebuie întrebaţi dacă vor să aibă un parc mai frumos sau nu!"
Păi, domnule primar, nu toată lumea înţelege prin frumos, ce înţelegeţi dumneavoastră, altfel ne-am fi urcat toţi uşile de acasă pe bloc. Apoi, nu întrebaţi cetăţenii dacă vor un parc mai frumos, ci mergeţi la cei care stau în blocurile de lângă parc şi întrebaţi-i dacă vor terenuri de sport acolo, pentru că omul acela nu şi-a zidit degeaba geamul de la balcon, ci pentru că i se spargea mereu.
După care îi intrebaţi dacă sunt de părere ca după o anumită oră parcul să fie închis publicului sau e mai bine să rămână un poliţist comunitar care să vegheze la liniştea publică acolo. Ştiu ca din Belgia nu se aude gălăgia dar ea se face.
După ce terminaţi cu riveranii, mergeţi în parc şi întrebaţi oamenii de acolo ce ar prefera, nişte tribune pe care să stea 4, 5 bezmetici care să spargă seminţe şi să urle pana la 3 dimineaţa, sau băncuţe din loc în loc unde să se poata odihni cât timp veghează joaca copiilor.
Puteţi să întrebaţi şi pensionarii dacă vor sistemul acela audio în parc sau nişte mese de genul parcurilor din Constanţa, sub forma unor mese de şah, sau de table.
Şi dacă tot sunteţi, acolo puteţi să întrebaţi orice, până şi ce culoare vor să fie băncuţele din parc, dacă tot îl faceţi pentru cetăţeni, asta dacă într-adevăr vă pasă.
Nu vă recomand să mergeţi personal să vorbiţi cu oamenii pentru că, dacă nu aţi aflat încă, lumea nu prea vă mai place. Mai nou, nici măcar Filimon.

Calamitatea

Faptul că se tot convoacă şedinţe de consiliu local în care se discută probleme ce de fapt trebuie supuse dezbaterii publice este o calamitate. Probabil aceasta este calamitatea ce poate fi invocată, conform legii 215, pentru convocarea acestora.
Ce s-a votat sau ce nu s-a votat în şedinţa de azi nici nu mai contează, totul devine o bătaie de joc. Cred că ar trebui să le amintim unora din consilierii locali că i-am votat pentru a ne reprezenta, nu pentru a ne ignora şi decide în locul nostru.
Mai mult de atât, declaraţiile ce prefaţau această şedinţă, citite printre rânduri, sunt de-a dreptul amuzante. Atât deputatul Iorguş cât şi primarul Tusac doreau această şedinţă să nu se supere pe ei Nuţi Udrea. La un moment dat au început chiar să se contrazică pe cine a dorit primul această şedinţă sperând astfel să o satisfacă complet.
Oare ce i-o fi zis Elena lui Zanfir la Snagov de a venit acesta atât de hotărât să îi facă pe plac primarului Tusac? Dar Tusac, oare ce interese o avea de se gudură atâta pe lângă doamna ministru? Domnule Mazăre, domnule Constantinescu vedeţi că discipolul dumneavoastră o ia pe arătură şi o să îl pierdeţi!
Doamna ministru cam bănuim ce interese are pe la Mangalia.
M-a bucurat constanţa consilierilor PNL care au susţinut dezbaterea publică a proiectului parcului Diana şi s-au manifestat împotriva reducerii spaţiului verde.
Tot la puncte pozitive este de salutat decizia lui Filimon de a trece de partea Mangaliei în cadrul Consiliului Local.

Marea depresie

Vin de la Adunarea Generală PNL de la Constanţa unde s-a ales conducerea judeţeană. Am plecat înainte să se numere voturile dar la preşedinte a fost un singur candidat, în persoana deputatului Gheorghe Dragomir, deci este puţin probabil să fie vreo surpriză. Din Mangalia, Viorel Oleniuc a candidat pentru o poziţie de membru în biroul politic judeţean. O să aflăm mâine dacă a ieşit.
M-am bucurat să îi regăsesc pe listele de candidaţi pe Dan Pisică, Ionel Spătaru sau Claudiu Teliceanu, membri ai organizaţiei de tineret.
Un alt moment plăcut a fost discursul preşedintelui partidului, Crin Antonescu. Dintre frazele memorabile am reţinut o expresie de genul:
"Propaganda PD-L-ului are o problemă în a convinge lumea că Guvernul Tăriceanu a fost rău pentru că a mărit salariile şi pensiile iar Guvernul Boc este bun pentru că le taie."
În rest, lume multă, pestriţă, dar peste toate am plecat dezamăgit de lipsa entuziasmului din sală.
Se presupunea că eram cei mai bravi 800 de liberali acolo. Majoritatea stăteau apatici.
E drept, ştim mesajul, dar a-l transmite fără pic de exaltare e ca şi cum am recita o poezie de la grădiniţă, pentru că ne roagă bunica să facem asta.
Meteahna asta e problema întregii ţări dar când o văd la militanţii cei mai activi ai partidelor mă încearcă un sentiment de spaimă. De teama de a nu mai fi liber să spun ce gândesc, de teama că poate mâine cineva îmi va spune că nu mai am voie să scriu pe acest blog în timp ce întreaga societate civilă cască a plictis.
Aştept momentul când vom lupta cu adevărat pentru drepturile noastre.
Mă întreb câţi din noi am ieşi mâine să protejăm parcul Diana dacă am afla că cineva doreşte să reducă cu peste 30% suprafaţa verde a acestuia, betonând-o. Sper că mai mulţi decât pentru parcul de la Sanatoriul Balnear.
Vreau să lupt dar vreau să am alături de cine şi, mai ales, pentru cine.

Cei Aleşi

Azi principalul motor al economiei locale a tremurat. De la 8 la 10, cât a durat greva de avertisment. Tot azi, primarul, ca să demonstreze că îl doare undeva de oraş, a convocat o şedinţă extraordinară, fără a fi ceva extraordinar în ea. Faptul că nu a avut cvorum arată clar că nu e în stare să unească nici măcar 10 oameni în jurul său.
Mai trist este faptul că declaraţiile sale s-au rezumat la aceleaşi cuvinte formulate în jurul lui Iorguş. Primarul actual este dovada clară că oamenii cu idei puţine dar fixe, sunt periculoşi.
Nici un cuvânt despre ce ar însemna ca 5 mii de oameni să rămână pe drumuri. Nici una din declaraţiile sale politicianiste, la care altminteri e foarte bun. Nimic, tăcere totală.
Să nu creadă cineva că deputatul Iorguş a dat fuga repede în Parlament să ceară nişte sfaturi de la experţii economici. Nu, nici gând. A tăcut şi el.
Cum e naşul aşa e şi finul.

Grevă de avertisment

Azi, la Daewoo Mangalia, a avut loc greva de avertisment ce precede greva generală programată, astfel, a începe pe 7 iunie.
Iniţial eram sceptic că sindicatul "Navalistul" va reuşi să strângă numărul necesar de semnături pentru a începe conflictul de muncă. Mi se părea anormal ca atunci când toată ţara iese în stradă să nu li se scadă salariile, noi să ieşim să cerem măriri de salarii.
După ce am aflat că s-au strâns suficiente semnături am încercat să aflu ce îi îndeamnă pe oameni la grevă. În afară de nivelul de trai, desigur.
Răspunsurile, deşi variate, pot fi sintetizate în câteva cuvinte spuse de un prieten:
"Oamenii s-au săturat, în fiecare an li se spune că sunt pierderi, că nu e de unde, şi ei văd cum pleacă vapoarele unul după altul. Văd cum directorii au în spate câte o firmă de subcontractori şi prosperă în timp ce angajaţilor li se spune că nu e de unde. Văd cum coreenilor li se decontează tot felul de excursii şi absolut orice cheltuială, pînă şi hârtia igienică, iar pentru angajaţi nu se poate nimic. Au ajuns la limită".
Personal sunt de acord cu unele din aceste puncte de vedere, cu altele mai puţin, dar măcar acum am înţeles ce e cu această grevă de fapt.
Concluzia ar fi că această grevă reprezintă o sumă de frustrări adunate de-a lungul timpului şi cred că ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru managementul companiei.

Comunicat PNL Mangalia

Organizaţia PNL Mangalia este indignată de atitudinea primarului Tusac referitor la ultimul convocator al şedinţei extraordinare a Consiliului Local Mangalia din 31.05.2010. Consilierii noştri au fost chemaţi la o şedinţă extraordinară în care niciun proiect nu are caracter de urgenţă. Mai mult, în conformitate cu legislaţia în vigoare, toate proiectele propuse trebuiau dezbătute public, ceea ce nu s-a întâmplat.
Considerăm că primarul Tusac sfidează încă o dată principiile democraţiei şi cele ale administraţiei publice locale şi în consecinţă aleşii noştri locali nu se vor prezenta la mascarada împotriva comunităţii convocată de el.

Biroul Politic Local al PNL Mangalia

Tusac îşi bate joc de noi

Am rămas perplex când am aflat că Tusac a convocat o nouă şedinţă extraordinară de Consiliu Local. Este incredibil cum poate acest primar să îşi bată joc de un oraş întreg şi să ignore total spiritul legii administraţiei publice. Încearcă astfel să treacă anumite proiecte special gândite pentru el şi acoliţii săi, fără a mai fi nevoie de avizul comisiilor din CL. Deci practic ignoră cu desăvârşire Consiliul Local, aşa cum face Băsescu cu Parlamentul prin ordonanţele idioate asumate de Boc.
Mai grav este că Tusac doreşte să-şi satisfacă întreaga clientelă politică pe banii noştri dar fără ca noi să vedem nici măcar o realizare.
Mi se pare inadmisibil să bagi bani în studii de fezabilitate când tu, ca primar, nu ai fost în stare să termini o lucrare primită mură-n gură de la foştii. Mă refer la cordonul Saturn-Venus.
Nu zic că Iorguş a fost bun, nici măcar că a fost rău, ci pur şi simplu că acel cordon e meritul său, iar faptul că acum nu e terminat e numai şi numai din cauza lui Tusac, nu a consilierilor locali cum încearcă acesta să lase impresia.
Mai mult de atât, să demonstreze că el este împăratul Mangaliei şi că nu are nevoie de Consiliu Local, bagă, din nou, pe ordinea de zi proiectul cu transporturile. Doar ce i s-a explicat data trecută că acest proiect are nevoie de avizul comisiei economice, el îl bagă iar.
Păi dacă tot eşti cel mai bun, şi le faci pe toate singur, fără să te consulţi cu consilierii locali, domnule primar, de ce te plângi peste tot că din cauza consilierilor locali nu eşti tu în stare să faci nimic bun?!

Mircea Diaconu a fost exclus

În cadrul şedinţei PNL de marţi, s-a luat decizia excluderii domnului Mircea Diaconu din rândurile membrilor PNL. Decizia a venit ca urmare a unor abateri de la Statutul Partidului Naţional Liberal ce au făcut ca momentan, PNL să mai fie reprezentat doar de trei consilieri locali, nu de patru cum a fost voinţa electoratului.
Faptul că a fost sancţionat acum mai bine de un an pentru abateri asemănătoare, a făcut ca Biroul Politic să fie intransigent în acest caz.
Personal, mi-aş fi dorit ca Mircea să fi fost în echipa PNL, nu împotriva acesteia. Faptul că el a ales un drum, iar eu am ales PNL, mă face să fiu împăcat cu mine şi cu votul meu dar totuşi rămâne un gust amar. Păstrând proporţiile, cred că e aceeaşi traumă psihologică cu amputarea unui membru. O faci pentru că ştii că astfel salvezi întregul, dar rămâne senzaţia că ai pierdut ceva.

Transportul în Mangalia

Am promis că voi reveni cu tema transportului de persoane pe raza municipiului. Momentan se discuta caietul de sarcini în cadrul comisiei economice din cadrul Consiliului Local. Se doreşte realizarea unui caiet de sarcini "demn de anul 2010, şi care să fie funcţional timp de 6 ani, adică pe toată perioada pe care se face licitaţia", după cum s-a exprimat Sorin Andrei.
După finalizarea acestui caiet de sarcini se doreşte o dezbatere publică reală pe marginea acestuia, unde fiecare să îşi poată spune punctul de vedere astfel încât să fie un proiect care să satisfacă cerinţele atât a locuitorilor oraşului, cât şi a transportatorilor.
Până la prezentarea caietului de sarcini dezbaterii publice, pot să vă spun că zilele acestea au avut loc discuţii cu transportatorii şi momentan s-a ajuns la o înţelegere în sensul că locuitorii din zona Neptun-Olimp vor plăti mai puţin pe bilete, adică 2 lei.
Tot Sorin Andrei ne-a informat că în viitorul caiet de sarcini se doreşte armonizarea preţului biletelor astfel încât cetăţenii din Neptun-Olimp să nu plătească mai mult decât cei din Mangalia, fiind pe acelaşi teritoriu administrativ.

Maftei NU este membru PNL Mangalia

Maftei declară peste tot că este membru PNL, mai nou a apărut şi în presă cu aceste declaraţii. Pentru a clarifica lucrurile pot spune foarte clar că Florin Maftei nu este înscris în PNL Mangalia. Singura modalitate în care putea deveni membru era ca adeziunea acestuia să treacă pe la sediul PNL din Mangalia, lucru care nu s-a întâmplat.
O fi membru prin Moşneni sau Telorman, cine ştie.
Mă gândesc că dacă Maftei ar fi apărut susţinând că este Napoleon, toţi ar fi crezut că nu este sănătos. Acum apare şi susţine că este membru PNL şi se găsesc unii să îl creadă. Ciudat.

Preşedintele Constanţei

Victor Manea a câştigat alegerile organizate de filiala municipală Constanţa a PNL. Este posibil să vi-l amintiţi ca fiind cel care s-a plimbat cu elefantul prin Constanţa în timpul alegerilor locale. Victor e mai mult de atât, e unul dintre puţinii politicieni dedicaţi partidului, unul dintre puţinii care nu joacă la două capete. E omul politic ce pariază totul pe o singură carte, pe cartea PNL.
Mă bucur sincer că el este câştigătorul şi îmi pare rău că această victorie a fost umbrită de scandalurile de doi lei de la respectiva adunare.
Mult succes, Victor Manea!

Populism marca PDL

Pentru că şi-au bătut joc de pensionari, liderii PDL s-au gândit să mai încerce una din manevrele care i-a consacrat şi i-a adus la putere: populismul. Direct din laboratorul de populism "Traian Băsescu" a venit o idee năstruşnică: Parlamentarii PDL să doneze jumătate din salariu unor pensionari. Deci viaţa unor bătrâni devine o loterie şi stă la cheremul deputatului colegiului. Dacă au noroc prind puţin din donaţie, dacă nu....Dumnezeu cu mila.
Ca un soldat disciplinat, deputatul Zanfir Iorguş s-a conformat şi a anunţat fericit în presă că va dona jumătate din salariul său către 20 de familii de pensionari. Cred că celelalte câteva sute de familii de pensionari ar fi mult mai fericite să-şi ţină Iorguş banii şi să voteze orice moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc. Dar asta n-o să se întâmple pentru că nu face parte din scenariul populist. Sau mai ştii...
Am fost curios despre ce sumă vorbim şi am aflat de aici că deputatul nostru primeste cam 4906 lei. Asta înseamnă că o să doneze 2543 de lei la 20 de familii norocoase. 122 de lei de familie. Nu e rău dar era mai bine dacă nu îşi băteau colegii săi joc de pensionari.
Oare donaţiile se impozitează?

Ce vrea România

Am pus poza de mai sus pentru că mi s-a părut amuzantă, orice alte comentarii nu-şi au rostul.

Lumea protestează în toată ţara. Pe bună dreptate.
Cine credea că măsurile aberante anti-criză luate de guvernul Boc vor afecta doar bugetarii se înşeală. Se pare că pe principiul "dacă nu vă convine, puteţi să plecaţi că vă înlocuim cu bugetarii disperaţi", unele firme private au început să reducă salariile angajaţilor după cum puteţi afla de aici.

În timpul ăsta parlamentarii PDL nemulţumiţi, se ţin de bancuri:
-Ce a spus mama premierului Boc după ce a venit de la maternitate?
-Am ales răul cel mai mic.

Bun bancul, mai bună informarea televiziunilor de ştiri care tot încercau să ne explice că cei 60 000 de manifestanţi ar reprezenta cea mai mare acţiune de protest din istoria României. Păi treaba e că nu a prea fost cea mai mare deoarece prin 1928, pe 6 mai chiar, PNŢ, ajutat un pic de PSD, a reuşit să strângă la Alba Iulia peste 100 000 de persoane. Erau nişte ani când nu prea erau firme de transport, fiecare venea cum putea. Nu comentez mai mult deoarece manifestaţia era împotriva liberalilor.

La final, un apel pentru salvarea lui Boc:

Nu se mai blochează roţile

Nu am asistat la şedinţa de Consiliu Local de azi, nu am avut timp nici să ma informez în detaliu dar ce ştiu este că proiectul privind transportul public local a trecut în forma propusă de preşedinţii PNL şi PC, Sorin Andrei respectiv Vasile Olan. Ambii sunt membri ai comisiei economice. Este vorba de un proiect foarte important aşa că am să îl tratez în detaliu într-o postare viitoare.
Proiectul cu caracatiţele a fost considerat nepotrivit pentru că nu se cade să speriem singurul turist de pe litoral, mai ales acum, în plină criză financiară, aşa că a fost respins.
Execuţia bugetară a fost retrasă de pe ordinea de zi.
La fel şi proiectul de gospodărire urbană, în care erau câteva fraze de-a dreptul haioase. Iniţiatorul dorea ca persoanele fizice şi agenţii economici să asigure curăţenia inclusiv pe străzile şi trotuarele din jurul incintelor, fără a da o limită. Deci puteai să mături jumate de şosea, dar riscai o amendă serioasă pentru că nu ai măturat si cealaltă jumătate. Probabil riscai o amendă şi de la Polaris că le iei pâinea de la gură, asta dacă măturai prea mult.
Ca agent economic trebuia să îţi comanzi plăcuţe de orientare turistică după chipul şi asemănarea dorită de iniţiator. De fapt de ADP. Şi să vopseşti bordurile. În alb şi roşu, adică după "forma şi modelul stabilit de către Serviciul Public Administrarea Domeniului Public şi Privat". Dacă până aici era amuzant vă zic şi cuantumul amenzilor: între 200 şi 1 000 persoanele fizice şi între 1000 si 2500 de lei pentru cele juridice.
Până se decide dacă proiectul se încadrează la ridicol sau la penibil, iniţiatorul a decis să îl retragă.
Păcat de normele de bun simţ, atât de necesare, pe care le conţinea acest proiect.
De trecut, au trecut proiectele normale, cel cu colaborarea cu oraşul din Turcia, cel cu suplimentele salariale pentru angajaţii instituţiei primarului, cel cu casa de bătrâni.
Deocamdată asta e tot ce ştiu. Sunt convins că presa o să relateze doar incidentul în care Foleanu l-a acuzat pe Maganu că a fost anchetat pentru trafic de droguri.

Atenţie, se blochează roţi

Administraţia publică a rezolvat problema parcărilor! Nu, nu a construit un numar suficient de parcări, ci a decis să blocheze roţile autoturismelor staţionate neregulamentar, sau sa le ridice.
Teoretic este o idee bună, practic însă am oarece dubii. Parcări sunt puţine, poziţionate mai mult în centrul oraşului şi cu un număr insuficient de locuri.
Sunt zone în care chiar cred că ar fi necesară ridicarea autoturismelor, mă refer la sensul giratoriu care a devenit un fel de târg auto, zona de pe lângă primărie pentru că are suficiente parcări şi cam atât.
Cred că prima dată trebuiau create locuri de parcare şi mai apoi sancţionarea celor care staţionează neregulamentar.
Sancţionabili cu adevărat consider că ar fi cei care staţionează paralel cu un autoturism oprit, blocând astfel o bandă de circulaţie, în special cei cu aprovizionare marfă şi agenţii economici care blochează partea carosabilă cu tot felul de lăzi, rezervându-şi practic un loc de parcare pe un domeniu public.
Primarul ne propune să plătim 50 de lei firmei care ne blochează roata stânga faţă, 90 de lei dacă ne ridică maşina, plus amenda de circulaţie. N-am prea înţeles când se blochează roata şi când se ridică vehiculul, bănuiesc ca asta o ştie firma căreia i-a fost dedicat acest proiect de hotărâre. După ce achităm ce avem de achitat firma este obligată să vină să deblocheze situaţia într-o oră, sau în două ore. Aici primarule este indecis, într-o parte a scris o oră în altă parte, două.
Este foarte decis când vine vorba de culoarea caracatiţei. Aceasta trebuie să fie galbenă. Mă mir că pe asta nu a mai făcut-o roşu cu alb, cum a făcut bordurile, pungile cu pui şi multe alte lucruri.
Ideea este că mi se pare a fi un proiect făcut pe grabă şi că nu a fost tratat cu suficientă seriozitate.

Ordine de zi, şedinţa de CL din 18.05.2010

Marţi, 18.05.2010, în sala de şedinţe a Consiliului Local, va avea loc o şedinţă extraordinară de Consiliu Local cu următoarea Ordine de Zi:

15 mai, noaptea muzeelor

Cine nu are nimic stabilit pentru mâine seară, se poate bucura de un eveniment cultural ajuns la a şasea ediţie. Evenimentul a fost iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, se desfăşoară în aproape toată Europa şi se numeşte Noaptea Muzeelor.
Muzeul Callatis nu participă la această manifestare, în schimb sunt două muzee din Constanţa care îşi vor ţine porţile deschise pentru vizitatori între orele 19.00 - 6.00. Este vorba despre Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie.
Lista completă a muzeelor poate fi văzută aici.
Distracţie plăcută!

Manifestaţii şi manifestanţii

Azi, ţara a început să fiarbă. Toate grupurile sociale fie se pregătesc de proteste, fie le-au început deja. De la profesori la agricultori, de la studenţi la pensionari, toţi au un numitor comun, indiferent de cererile specifice: să dispară acest guvern incompetent în frunte cu preşedintele care l-a ţinut în braţe!
Situaţia capătă aspecte de-a dreptul tragice când constatăm că unii folosesc suferinţa oamenilor pentru a-i manevra.
De exemplu, pensionarii care au protestat în faţa administraţiei prezidenţiale, au împărţit bancnote cu chipul lui Băsescu ce valorau zero lei. Foarte amuzant, foarte realist dar chiar crede cineva ca pensionarii au stat acasă, pe internet, să caute respectiva bancnotă, să o printeze şi să iasă cu ea la manifestaţie?
La Constanţa, pensionarii au ars fotografii cu chipul preşedintelui. Din moment ce nu a reuşit, încă, să impună ca manualele şcolare să aibă, pe prima pagină, chipul său, pentru a avea bătrânii de unde sa rupă poza, înclin să cred că pensionarii au fost şi aici folosiţi ca masă de presiune.

Genul acesta de manipulare îmi aminteşte de scandalul caricaturilor daneze. Atunci, în majoritatea ţărilor musulmane au avut loc manifestaţii "spontane" în timpul cărora se ardea drapelul Danemarcei. Adică asta înseamnă că orice musulman are, pe undeva, prin casă, steagurile ţărilor lumii şi cum greşeşte câte o ţară, cum iese în piaţa publică, să îi ardă drapelul.
Aş zice că şi la ei, şi la noi, e ceva putred în Danemarca.

P.S. Şi eu vreau să dispară Boc şi Funeriu şi toţi acoliţii lui Băsescu. De Băsescu ce să mai spun, am militat pentru asta acum câteva luni. Vreau însă ca oamenii să nu mai fie umiliţi, mai mult decât o face actualul guvern. Vreau să nu mai fie folosiţi ca nişte unelte şi despre asta e de fapt vorba în postarea mea.

Borduri colorate

Nu cred că e cineva care nu a observat mania primarului Mangaliei de a personaliza totul în culorile partidului său. Până şi bordurile sunt vopsite în culorile social-democraţilor. Mă gândeam cum ar fi dacă toţi potenţialii primari ar avea această problema, cum ar arăta oraşul după fiecare rundă de alegeri? Cred că am putea să ne alegem primarul în funcţie de cum vrem să fie vopsite bordurile.
Sper să nu fie cazul, că ne-am învăţat lecţia, dar totuşi un exerciţiu de imaginaţie nu strică:

De prin şedinţa de CL

Azi a avut loc o şedinţă de CL. Ordinea de zi o puteţi găsi aici.
Proiectul înlocuirii consilierului Vasile Iorga a fost retras de pe ordinea de zi astfel încât Vişa Lucian nu a mai putut fi numit în locul acestuia. Pentru a înlătura speculaţiile şi inepţiile, pot spune că toate acestea s-au întâmplat pentru că un anume membru considera, în continuare, că totul i se cuvine şi că el ar fi cel mai viteaz şi mai brav dintre liberali. Nu am să ascund faptul că l-am susţinut în nenumărate rânduri pe Mircea Diaconu, pentru că despre el e vorba, cu atât mai mult cu cât a fost unul dintre primii membri PNL importanţi din Mangalia care m-a băgat în seamă când am venit în partid. Nu uit ce a fost dar nici nu pot să trec cu vederea anumite derapaje ce au loc în momentul de faţă. Nu am de gând să îmi torn cenuşă în cap, în continuare cred că Mircea Diaconu e o persoană cu potenţial doar că locul lui nu mai este în PNL.
Un alt moment memorabil al şedinţei a fost altercaţia verbală dintre Paul Foleanu şi Nae Negrea. Nae Negrea o tot dădea cu cetăţenii Mangaliei şi ce vor aceştia, lucru dealtfel admirabil dacă nu ar fi venit de la cineva care tocmai îşi retrăsese de pe ordinea de zi o concesiune în mijlocul Neptunului, asta în condiţiile în care sunt cetăţeni care aşteaptă de ani de zile soluţii pe linie de urbanism de la aparatul administrativ al primăriei.
Voi reveni asupra celorlalte puncte interesante ale şedinţei luni, când mă întorc. Tot atunci voi răspunde şi eventualelor întrebări sau nelămuriri.
Un week-end plăcut!

Kidirlez hayirli bolsin

Pe 6 mai comunitatea turco-tătară din Mangalia este în sărbătoare. Sărbătoarea se numeşte Kidirlez şi semnifică, în principiu, venirea verii. Kidirlez se mai traduce prin verdeaţă, iarbă, învierea naturii, încântarea ochilor cu natura.
De-a lungul istoriei această sărbatoare a cunoscut diverse modificări şi adaptări. În Dobrogea această sărbătoare mai semnifică şi ziua de pomenire a morţilor. În zilele premergătoare sărbatorii, se merge în cimitir, se face curat şi se îngrijesc mormintele. În dimineaţa zilei de Kidirlez, se gătesc mâncăruri tradiţionale. Acestea se împart, la cimitir, celor nevoiaşi.

Cred că este important, pentru o mai bună convieţuire şi înţelegere, să ne cunoaştem tradiţiile şi sărbătorile, dar mai ales să ni le respectăm indiferent de religie sau etnie.

Urez pe această cale comunităţii turco-tătare, un Kidirlez fericit!

Marea naşte noi pasiuni

Magda Bistriceanu e cunoscută ca imaginea PSD. O imagine foarte plăcută chiar dacă nu mai activează în PSD de ceva timp, adică de aproape un an. Magda a venit la Mangalia. La fel a făcut si Elena. Elena Udrea.
Cele două s-au întâlnit "întâmplător" şi Magda s-a bucurat să o cunoască pe Elena. Au ales Mangalia să se întâlnească întâmplător deoarece au auzit că litoralul românesc naşte pasiuni. Se pare că şi de data aceasta vraja mării a funcţionat pentru că Magda, deşi nu a vorbit cu Elena despre intrarea sa în sânul PDL, a declarat că foarte probabil va semna adeziunea la PDL în zilele următoare.
Eu zic să fim reticenţi la această mare iubire de la malul mării pentru că este posibil să fie o simplă aventură de o noapte. Spun asta fiindcă anul trecut, cam tot pe vremea asta, Magda Bistriceanu negocia serios cu Ludovic Orban să intre în PNL.
Detaliile poveştii le găsiţi aici.

Primarul PNL e mai bun

S-a deschis sezonul estival. De ieri. Aşa a decis ministerul Elenei. Nu contează că primii turişti o să vină peste 40 de zile, important e ce se prezintă în raportul şedinţelor de Guvern. Şi se prezintă bine, se prezintă aşa cum e toată guvernarea: mult zgomot pentru nimic.
Nu vreau să spun că Oleniuc şi alţii au avut dreptate când spuneau că palmierii o să se ofilească şi deci sunt bani aruncaţi pe geam. Asta se vede din poză.
O să spun doar că primarul din Limanu, fără să bage bani în spectacole şi artificii, a reuşit să adune mai mulţi turişti decât primarul din Mangalia, care ne-a băgat banii în Puya, Akcent, artificii şi palmieri. Meritul primarului din Limanu e că a permis investitorilor să se dezvolte cum a cerut specificul zonei fără să intervină, ci doar să îi ajute oferindu-le la timp avizele necesare.
Primarul din Mangalia a căutat să intervină şi să amendeze permanent, fără a oferi facilităţi investitorilor iar rezultatul e evident. Am ajuns să plătim din buzunarul nostru diverşi circari pentru a atrage o mână de turişti.
Şi că tot am zis de circari, aş vrea să îl rog pe domnul primar să îi informeze pe cei doi prezentatori de pe scena din Neptun că i-au dedicat toată noaptea ode Elenei şi ministerului său pe banii mei şi ai celorlalţi locuitori ai Mangaliei. E necesară informarea pentru că ei probabil au crezut că Udrea a făcut spectacolul din banii obţinuţi din parcările Dalli.

Ştirea pozitivă

Ca să păstrez procentul unui proiect de lege, din fericire neaprobat, m-am gândit să dau şi o veste bună. Administraţia Mangalia a plombat străzile. Sunt atât de uimit că trebuie să dau o ştire pozitivă despre administraţia Tusac încât am rămas fără cuvinte şi comentarii.
Pivoţii şi planetarele maşinilor noastre vă mulţumesc.

Stimate domnule lider de sindicat

Am auzit că sunteţi supărat. Pe mine. Şi pentru că dumneavoastră mi-aţi pus, indirect, nişte întrebări am să vă răspund şi eu. Tot indirect.
În primul rând vreau să mă arăt dezamăgit de faptul că aţi făcut uz de poziţia mea politică într-o manifestare asupra căreia eu mi-am exprimat un punct de vedere justificat prin faptul că sunt angajat al Şantierului Naval Daewoo Mangalia.
Trecând peste dezamăgirile mele personale, vreau să clarific relaţia mea cu administraţia, să nu credeţi că aş fi subiectiv în ceea ce am postat anterior.
Mi-am petrecut cea mai mare parte a timpului în şantier, week-end-uri, sărbători legale şi zile în care de regulă lumea nu muncea. Timp de 8 ani. Asta fac şi acum. Aceasta îmi este meseria şi o fac în linişte, fără să deranjez sau să fiu deranjat. Nu am avut o relaţie apropiată cu administraţia cum nu am nici acum. Nu am fost nici la Gura Portiţei şi nici în Germania cu reprezentanţii şantierului, domnule lider.
Îmi amintesc că aţi făcut o grevă cu butoaie, cu cântece, cu joc, cu voie bună. Frumos, ce să mai vorbim. Atunci v-am susţinut pentru că aveaţi dreptate. Atunci era de unde. Tot atunci, personalul TESA nu putea să iasă la grevă. Ştiaţi asta foarte bine. Pentru a compensa, am strâns bani între noi. Mi se pare s-a luat apă ce se distribuia celor aflaţi în grevă. Era un gest de susţinere, simbolic mai mult.
Aţi intrat la negocieri unde aţi susţinut că personalul TESA nu merită nimic pentru că nu a ieşit la grevă. Atunci aţi împărţit şantierul între "noi şi ei". Între cei care merită susţinerea dumneavoastră şi cei care nu. Asta i-a înverşunat pe oameni.
Seara, când se pleca acasă oamenii agitaţi de dumneavoastră strigau după noi, simpli angajaţi, ca pe stadion. Erau femei care toată viaţa nu au făcut decât să muncească, ca orice alt angajat. Acestea erau huiduite şi se striga după ele "Curvele, Curvele".
Aţi uitat toate astea, domnule Florian Marin? Eu nu. De aceea nu pot să am încredere în ceea ce faceţi, ceea ce spuneţi dar mai ales în ceea ce gândiţi.

P.S. Că tot v-aţi luat de calitatea mea de membru liberal , puteţi să îmi spuneţi, vă rog, ce aţi făcut cât aţi fost consilier local? Ce proiecte măreţe, ce idei geniale, ce realizări magnifice poartă semnatura dumneavoastră?

Cu respect,
Lucian Nichita

Cei 2000 de sindicalişti erau 200: Florian Marin şi invitaţii

Azi a avut loc un miting organizat de sindicatul Navalistul fiind aşteptaţi peste 2000 de participanţi după cum am aflat de aici. N-au fost două mii dar măcar a fost un lider de sindicat foarte supărat. Nu pe criză, nu pe treburile care ar trebui să îl privească pe el ci pe bloggeri si pe comentatorii blogurilor. Cum adică ne permitem noi să avem un punct de vedere, cine ne credem?!
S-a luat mai întâi de comentatorii blogului domnului Visa după care s-a luat şi de postarea mea pe blog referitor la subiect. Ca să îl liniştesc pe simpaticul domn, o să îmi expun încă o dată punctul de vedere.
Aşadar, vreţi măriri de salariu? Foarte bine, şi eu vreau. Vreţi 350 de lei? Eu vreau chiar mai mult dar asta nu contează. Spuneţi că oamenii merită? Asta spun şi eu şi chiar merită. Dar de aici începem să vedem lucrurile diferit pentru că eu o iau logic.
Toţi angajaţii au un volum maxim de muncă de ceva ani, acelaşi. Asta înseamnă că un muncitor nu munceşte mai mult în 2010 decât în 2009 sau 2008. Dincolo de asta, şantierul nu a mai semnat nici un contract nou deci situaţia financiară e la fel cum era acum doi ani şi cum era prevăzută în estimările pesimiste. Logica mă împinge să vă întreb: dacă nu au venit alţi bani către şantier iar volumul de muncă e la fel, de unde vă aşteptaţi să dea şantierul banii pe care îi cereţi dumneavoastră şi îi vrem noi, toţi?

De prin comisii

Tendinţa generală este de a minimza rolul consilierilor locali şi activitatea acestora motiv pentru care am să încerc să informez periodic despre activitatea consilierilor liberali în comisiile de specialitate în care activează. Consider necesară informarea pentru că din păcate mulţi cetăţeni nici măcar nu ştiu ce sunt consilierii locali, ce e cu ei acolo, ce trebuie să facă sau ce ar trebui să nu facă aceştia.
Consiliul Local este împărţit în trei comisii de specialitate care au rolul de a verifica, de a pregăti şi de a aviza hotărârile de consiliu local. Aceste comisii funcţionează. Adică acolo chiar se întâlnesc consilierii locali şi discută problemele oraşului, cele ce le sunt prezentate. Deci în ciuda zvonisticii consilierii locali lucrează. Unii. Iată cam ce s-a discutat ultima dată:
Comisia economică. Dintre liberali aici activează preşedintele partidului, Sorin Andrei.
În comisie s-a luat în discuţie Contractul Colectiv de Muncă la nivel de instituţie a primarului şi au aprobat două sporuri principale a câte 15% din salariu. Poliţiştii comunitari vor primi încă un spor de 7%. Găsesc binevenite aceste sporuri în condiţiile în care salariile în administraţia publică sunt ridicole iar oamenii aşteaptă profesionalism din partea angajaţilor primăriei. Profesionalism pe burta goală nu prea merge.
Comisia de urbanism. Aici activează liberalul Sorin Cucoranu.
În comisie au fost avizate pozitiv aproximativ 50 de contracte de asociere care au expirat sau erau pe punctul de a expira. Acestea au fost avizate doar celor care nu erau în întârziere cu plăţile către ADP. Celor care au rămas în urmă li s-a dat un termen de 30 de zile pentru a ajunge la zi.
Vreau să precizez că toate proiectele, după ce sunt dezbătute în comisii, intră pe ordinea de zi a şedinţelor de Consiliul Local unde sunt votate în plen.

P.S. Am ales puncte mai importante din discuţiile din cadrul comisiilor, nu am de gând să public stenogramele întrunirilor. Dacă totuşi cineva doreşte să afle anumite informaţii am să mă informez la consilierii liberali şi voi răspunde cu cea mai mare plăcere. Aştept interpelări fie la secţiunea de commenturi a blogului fie la adresa de mail lucian.nichita@gmail.com

Punctul liberal de vedere

Viorel Oleniuc, consilier local PNL, membru în comisia socială din cadrul Consiliului Local, pregăteşte un proiect de hotărâre referitor la acordarea acelor pachete ca ajutor social. Bănuiesc că ştie toată lumea de vestitele pungi cu un pui anemic, o punga cu zahăr, o sticlă de ulei şi parcă mai era ceva în punga aia.
Liberalii sunt conştienţi de faptul că sunt oameni care chiar au nevoie de ajutor însă susţin o diferenţiere clară între a ajuta un om şi a-l mitui electoral. Se pare că în Mangalia, luaţi în evidenţe, sunt 400 de oameni care au venituri mai mici de 300 de lei lunar si aproape 600 de persoane care au venituri mai mici de 500 de lei lunar. Pe baza acestor cifre, Viorel Oleniuc încearcă să stabilească o limită a persoanelor pe care le poate ajuta Consiliul Local. Deci practic urmăreşte modificarea plafonului de la care se acordă acest ajutor pentru a-l diferenţia clar de acea mită electorală de care spuneam.
O altă modificare pe care o urmăreşte consilierul liberal este înlocuirea vestitelor pungi roşii cu nişte tichete valorice de care persoana nevoiaşă să îşi poată cumpăra ce vrea. Să aibă libertatea de a alege. E posibil să fie persoane diabetice care nu au ce face cu zahărul sau persoane care preferă sa cumpere pâine în loc de pui. Nu putem transforma nişte oameni într-o masă amorfă ascunzându-ne în spatele unei bune intenţii.
În plus, s-ar face economie la o grămadă de pungi de plastic, şi am reduce şi poluarea cu materiale plastice cu această ocazie.
Sunt curios în ce măsură alianţa PSD - PDL va accepta să renunţe la ajutoarele în pungi roşii cu puternic iz electoral şi va susţine proiectul liberalului Viorel Oleniuc de a ajuta real persoanele nevoiaşe.

Tutuiala

Am fost surprins să constat că unor colegi sau prieteni li se pare anormal faptul că eu nu vorbesc la pertu cu membrii de partid şi cu oamenii în general. Într-adevăr, sunt câţiva colegi care înainte de toate mi-au fost şi îmi sunt în continuare amici sau prieteni şi cu care îmi permit un dialog în limitele pertuului.
Mai mult de atât însă mi se pare deplasat, nu e numai vorba de respectul faţă de cel căruia mă adresez ci e vorba de respectul faţă de mine. Nu vând ţigări netimbrate pe Ion Creangă şi nici flori pe 30 Decembrie să îmi permit o tutuială continuă cu atât mai mult cu cât avem pretenţia de a fi nişte domni.
Îmi amintesc de modul de exprimare al domnului Horez, un adevărat senior al partidului, care şi-ar fi permis să vorbească cu oricine oricum, în anumite limite, şi totuşi nu a făcut-o. Întotdeauna, indiferent de interlocutor, nu l-am auzit adresându-se altfel decât cu pronume de politeţe. Poate tocmai şi de aceea era o plăcere să îl asculţi.
Pentru cei care încă mai cred că a vorbi altfel decât tutuindu-te este ceva asemănător pupincurismului, îi rog să citească cu atenţie un editorial extraordinar scris de Andrei Pleşu, pe care il pot găsi aici.

Marea realizare

Ieri dimineaţă mi-am amintit subit că mi-a plăcut foarte mult ceva ce a realizat primarul. Toată ziua m-am chinuit să îmi amintesc care era acea mare realizare, cu atât mai mult cu cât nu se vede nimic în oraş. Am pierdut ore întregi concentrându-mă în încercarea de a mi se revela fabuloasa creaţie. Am apelat la memoria cunoscuţilor. Toţi îmi ofereau răspunsuri de genul "E, a făcut. Nu a făcut absolut nimic, ce să facă". (Asta fiind varianta ce poate fi reprodusă pe blog).
La finalul zilei, când îmi pierdusem orice speranţă, în timp ce căutam o poză, grandioasa realizare mi-a apărut în faţa ochilor în toată splendoarea sa:



E drept, bannerul nu e meritul primarului, nici măcar a formaţiunii pe care o reprezintă în Mangalia, ci este meritul organizaţiei lor judeţene.
Situaţia asta îmi aminteşte însă de Radio Erevan: "Este adevărat că lui Andrei Saharov i s-a făcut cadou un autoturism?" "Da, desigur, dar nu era un autoturism ci o bicicletă şi nu i s-a dat ci i s-a furat".
Concluzia este că ieri mi-am pierdut aproape toată ziua degeaba.

Schimbarea la faţă

Azi, preşedintele PNL Mangalia, Sorin Andrei, a depus solicitarea şi documentele necesare schimbării din poziţia de consilier a domnului Iorga Vasile. Cel care îi va lua locul este dl. Vişa Lucian. Acesta va fi validat în prima şedinţă de Consilliu Local.
Celor ce se tot plângeau şi cârcoteau că nu schimbăm un anume consilier local nu pot decât să le spun ca lucrurile bune vin mereu încet.
Mult succes, domnule Vişa!

Dezgust, echivoc si perplexitate

într-un puseu de intensă obiectivitate un ziarist relatează aici întâlnirea dintre Tusac şi reprezentanţii unor agenţi economici. Autorul, alături de reprezentanţii patronatului din Mamaia şi de preşedintele ANAT, se arată surprinşi de faptul că taxa de staţiune este atât de mică faţă de Mamaia, cu atât mai mult cu cât taxa este plătită, atenţie, de turişti şi nu de agenţii economici. Nu vreau să comentez inepţiile afirmate care arată faptul că dacă tot vine la mare, un om trebuie taxat şi batjocorit în ultimul hal, ci prefer să îmi imaginez scena:
Distinşii reprezentanţi în frunte cu primarul în vârful unui maldăr de gunoi din una din staţiuni, oricare, că toate sunt la fel, privesc cu atenţie către hoteluri. La baza maldărului o haită imensă de câini. Printre câini, ziaristul extrem de obiectiv soarbe din înţelepciunea celor cocoţaţi pe gunoi.
Se dezbat probleme serioase, de ce să fie taxat turistul doar cu 2 sau 5%, de ce nu cu 20% sau 30% din prima noapte de cazare, doar administraţia locală îi oferă atâtea în perioada sejurului său.
Trec peste penibilul declaraţiilor făcute şi îmi exprim un punct personal de vedere:
La cât se implică administraţia PSD-PDL din Mangalia în oferirea de facilităţi investitorilor din sudul litoralului cred că fiecărui turist ar trebui să i se plătească 5% din prima noapte de cazare. Din banii liderilor celor două partide aliate.