Tradare!

Nu sunt un naţionalist radical, mai degrabă aş fi adeptul unei globalizări dar nu în sensul social al acesteia, ci în sensul egalităţii de şanse a individului. Trăiesc în România, un stat de drept, indivizibil după cum spune Constituţia, ghidat de nişte legi care au un fundament bun. Îmi respect ţara dar mai ales legile acesteia. Azi a fost ales Lazlo Tokes vicepreşedinte al Parlamentului European. Bravo lui!
Problema este că acest Tokes a trimis o scrisoare prin care acuza România de toate rahaturile posibile şi imposibile. Nici asta nu ar fi o problemă dacă tot acest Tokes nu ar fi fost susţinut în PE de PDL. Acelaşi partid care a susţinut ca maghiarii să înveţe majoritatea materiilor în limba maternă. Nu am nimic cu ei, să înveţe ce vor, în ce limbă vor dar nu este normal ca unui adolescent de liceu să i se accepte faptul că nu ştie limba română din cauza unei legi.
Eu am înţeles că europarlamentarii devin reprezentanţii Europei, nu ai unei ţări, dar atât timp cât pe cărţile lor de identitate scrie România, au obligaţia să respecte legile acestei ţări. Atât timp cât se bucură că România câştigă ceva, pe undeva, sau se întristează că românii sunt văzuţi ca hoţi, violatori şi tâlhari, atunci au obligaţia de a pune interesele naţionale înaintea jocurilor de culise.
Nu înţeleg ce se urmăreşte prin aceste mutări ciudate ale pdl-iştilor. Oare e mai importantă o majoritate parlamentară decât interesul naţional? O fi doar atât sau legile siguranţei naţionale cât şi Constituţia sunt călcate în picioare de democrat-liberali cu un alt scop?