Azi a avut loc un miting organizat de sindicatul Navalistul fiind aşteptaţi peste 2000 de participanţi după cum am aflat de aici. N-au fost două mii dar măcar a fost un lider de sindicat foarte supărat. Nu pe criză, nu pe treburile care ar trebui să îl privească pe el ci pe bloggeri si pe comentatorii blogurilor. Cum adică ne permitem noi să avem un punct de vedere, cine ne credem?!
S-a luat mai întâi de comentatorii blogului domnului Visa după care s-a luat şi de postarea mea pe blog referitor la subiect. Ca să îl liniştesc pe simpaticul domn, o să îmi expun încă o dată punctul de vedere.
Aşadar, vreţi măriri de salariu? Foarte bine, şi eu vreau. Vreţi 350 de lei? Eu vreau chiar mai mult dar asta nu contează. Spuneţi că oamenii merită? Asta spun şi eu şi chiar merită. Dar de aici începem să vedem lucrurile diferit pentru că eu o iau logic.
Toţi angajaţii au un volum maxim de muncă de ceva ani, acelaşi. Asta înseamnă că un muncitor nu munceşte mai mult în 2010 decât în 2009 sau 2008. Dincolo de asta, şantierul nu a mai semnat nici un contract nou deci situaţia financiară e la fel cum era acum doi ani şi cum era prevăzută în estimările pesimiste. Logica mă împinge să vă întreb: dacă nu au venit alţi bani către şantier iar volumul de muncă e la fel, de unde vă aşteptaţi să dea şantierul banii pe care îi cereţi dumneavoastră şi îi vrem noi, toţi?
Trebuie să plecăm de la premisa că: scopul ultim propus de către sindicalişti este îmbunătăţirea calităţii vieţii generaţiilor prezente şi prin extrapolare a celor viitoare. Chiar dacă nu s-a acumulat mai mult, etc, în ultimii doi ani...trebuie să vede procentul pe care îl împarte patronatul pentru lucrători. Acolo există totdeauna o marjă bună din care poţi obţine ceva. Discuţia ar fi mult mai prea lungă şi cred că nu sunt eu cel care trebuie să-mi bag nasul acolo...:lol:
RăspundețiȘtergere